PSIHOLOGIE
Articole
-
Disciplina si iubire
Disciplina presupune misiunea parintilor sau a societatii de a calauzi copilul pana la stadiul de persoana adulta, responsabila, inzestrata cu valori si cu modalitati proprii de adaptare la realitate. Disciplina nu inseamna ”fa ca mine” ci un set de reguli, in acord cu personalitatea copilului, care sa il ajute sa se integreze social si sa se simta bine cu propria persoana, cu propriile alegeri. Un copil disciplinat nu inseamna un copil care raspunde mecanic la comenzile adultilor, fara sa le inteleaga si sa le integreze. Valorile si regulile ne ajuta sa supravietuim si sa fim integrati si acceptati. De multe ori, cei care respecta reglile sunt numiti prin diverse conotatii…
-
Grupul ca instrument terapeutic
Grupul este un instrument terapeutic care exploreaza relatiile create intre oameni, care te ajuta sa cresti cu curaj alaturi de altii ca si tine, sa iti exprimi starile si trairile cu demnitate, sa inveti sa asculti, sa creeezi, sa te adaptezi. Individul se situeaza intotdeauna intr-un sistem in care el reprezinta unul dintre elemente. Grupul terapeutic prezinta o anumite dinamica in sensul ca, intr-un grup, fiecare participant are tendinta de a reproduce genul de relatie pe care il stabileste si in exterior. Intr-un grup terapeutic se utilizeaza metoda intalnirii autentice “aici si acum” prin jocuri si exercitii pentru a ameliora relatia interpersonala, amplificand dinamica sentimentelor in detrimentual dimensiunii intelectuale. Psihodrama…
-
Limbajele de iubire ale copiilor si cadourile
Gary Chapman si Ross Campbell in cartea “cele cinci limbaje de iubire ale copiilor”, aparuta la Editura Curtea veche, demonstrau cu mult farmec ca fiecare copil si fiecare adult de mai tarziu isi exprima iubirea intr-un limbaj propriu. Cel mai greu este ca parintele sa descopere limbajul de iubire specific copilului sau si sa ii “umple rezervorul emotional” cu ceea ce copilul are nevoie. Oricat de mult ar fi iubiti de catre parinti, copiii nu stiu de la sine lucrul acesta. Noi oamenii suntem fiinte care ne formam prin relatie si limbaj si avem nevoie de cuvinte pentru a deveni, pentru a creste, pentru a sti ca suntem iubiti. Daca…
-
Despre lene
Autor: Catalina Hetel, psihoterapeut Eu nu cred ca exista “lene”, exprimata in acesti termeni. Putem vorbi despre starile bune de lene, despre momentele de relaxare, cand nu ne gandim la nimic, cand ne simtim bine in pielea noastra, lenevind pe o canapea sau intr-o baie cu spuma. Cred ca avem nevoie cu totii de astfel de momente de lene. Exista multi oameni, care datorita educatiei sau datorita faptului ca ar putea fi numiti “lenesi”, nu isi permit astfel de momente, sunt intr-o permanenta goana, fac mereu ceva, nu se pot relaxa, devin stresati, preocupati, incruntati, nu se pot bucura de viata. Pe de alta parte, atunci cand spunem ca “ne…
-
Copiii care supravietuiesc
de Catalina Hetel, psihoterapeut Nu am intalnit nici un parinte care sa isi propuna deliberat sa faca rau copilului sau, dar cate oare din comportamentele parintilor nostri sau ale noastre ca parinti isi vor pune amprenta asupra adultului de maine. Discutiile cu adolescentii m-au facut sa ma gandesc ca de multe ori, parintii pot creste excelent un copil mic, dar nu mai fac fata cresterii unui adolescent, care are nevoie sa fie copil si adult in acelasi timp, sa fie ocrotit si sustinut dar si lasat liber. In aceste cazuri, parintii pot dezvolta o atmosfera de agresivitate si ostilitate fata de copilul care devine adult, incercand sa “tina lucrurile sub…
-
Casa, dulce casa
de Catalina Hetel, psihoterapeut Calitatea vietii “de acasa” isi pune amprenta, in mod indiscutabil, asupra tuturor membrilor familiei. O atmosfera dominata de dependente, de ostilitate, de agresiune, de violenta, de alte crize, de tensiuni de tot felul este premiza unor patternuri de comportament bazate pe o viziune fatalista asupra vietii, care ne poate face sa acceptam si alte situatii care ne expun abuzurilor. Copiilor crescuti intr-o asemenea atmosfera li se pare normal si firesc sa accepte rele tratamente din partea partenerului. De multe ori, acest gen de relatie agresor victima este singurul gen de relatie de cuplu cunoscut, astfel incat, cel crescut intr-o atmosfera agresiva nu va putea “decoda” decat…
-
Agresivitatea copiilor
de Catalina Hetel psihoterapeut Agresivitatea este o componenta normala a devenirii noastre psihologice si a cresterii noastre. Agresivitatea ne ajuta sa cerem ce ne dorim, sa ne afirmam, sa ne facem simtita prezenta, sa refuzam, sa “facem” in general. Lipsa agresivitatii duce la comportamente pasive, la non afirmare de sine, la frustrari si in latura ei patologica chiar la depresii. Totodata, temuta agresivitate poate imbraca si forme extreme. Cand vorbim despre agresivitate, cei mai multi pot intelege bataia, agresiunea, formele patologice de agresivitate extrema. Si totusi, viata noastra fara aceasta componenta agresiva ar fi aproape imposibila. Donald Winnicott pediatru si psihanalist a dezvoltat o teorie conform careia in prima parte…
-
Doua lumi
articol semnat de Catalina Hetel, psihoterapeut publicat si pe www.psihologu.ro Despre adoptie Adoptia este un fenomen destul de controversat. Am auzit multe argumente pro si contra. Ca daca nu poti face copii macar adopta unul, ca si cum exista o obligatie sociala, din exteriorul tau, un “trebuie sa”, dar am auzit si teoria intens dezvoltata, a copiilor tarati, a “soiului rau”, a problemelor genetice. In fond, de ce adopta oamenii? Pentru ca vor sa aiba copii, ar fi primul rasuns. Bun, si de ce vor oamenii sa aiba copii? Pentru ca vor sa aiba grija de cineva, pentru ca vor sa se simta parinti, pentru ca vor ca cineva sa…
-
Abandonul ca mod de viata
de Catalina Hetel, psihoterapeut Copiii adoptati sunt la originile lor copii abandonati. Pentru ca dupa lunile certe in care au trait intr-o singura fiinta si cu o singura respiratie, alaturi de o mama, odata cu nasterea, ei nu o mai regasesc. Oricine ar fi langa ei si oricata caldura ar simti, acesti copii traiesc sentimentul abandonului ca sentiment primar, de baza. Grija, caldura, hrana sunt vitale pentru un nou nascut, dar in el va exista intotdeauna acea ruptura de baza produsa de disparitia mamei. De fapt disparitia mamei este resimtita ca abandon la orice varsta. Fie ca ea dispare fizic, prin departare sau prin moarte, fie ca ea este prezenta…
-
Feminitate, maternitate si propria mama
de Catalina Hetel, psihoterapeut Fiecare dintre noi actioneaza si se comporta in viata de zi cu zi, potrivit felului sau de a fi, in conformitate cu personalitatea si temperamentul sau, in stransa legatura cu experientele de viata traite. Dar peste toate acestea, o femeie va avea intotdeauna un model personal, al mamei sale, model iubit sau urat, pe care constient si mai ales inconstient il va urma. Exista femei care spun adesea “as vrea sa fiu ca mama” si care actioneaza in acest sens, dar in acelasi timp, exista si femei care sunt atat de convinse ca nu au cum sa fie vreodata “ca mama”, asa cum o vad ele,…
