Uncategorized

Grupul ca spatiu terapeutic

“Individul este si a fost intotdeauna membrul unui grup, chiar daca felul sau de a apartine acestuia, consta in a se comporta ca si cum si-ar imagina ca nu apartine nici unui grup” spunea W. R. Bion in lucrarea sa “Experiences in Groups”

Omul se naste intr-un grup familial si continua sa se dezvolte apartinand diverselor grupuri (scoala, prieteni, hobby-uri). Grupul ne ajuta sa ne dezvoltam ca persoane, sa ne intelegem pe noi insine in multiplele ipostaze personale si sociale.

Cum ma vad eu, cum ma vad ceilalti, cum cred eu ca ma vad ceilalti, cum ma raportez la ceilalti, cum ma pozitionez eu in grup si cum ma “aseaza” ceilalti, sunt cateva dintre aspectele luate in calcul in cadrul dezvoltarii prin intermediul grupului.

Oamenii cauta compania altor oameni si multe dintre aspectele disfunctionale sau patologice ale personalitatii pornesc tocmai din imposibiltatea de a creea, mentine si intelege relatiile interumane si interpersonale.

Cresterea individului presupune acumularea unui set de reguli, valori interiorizate si acceptate ca personale si gestionarea acestora in viata personala.

Grupul actioneaza ca factor care acorda valori, dar si corecteaza valori si credinte disfunctionale.

Faptul ca in cadru unui grup avem ocazia de a cunoaste mai multe persoane sub aspctele lor cele mai subiective, ne ajuta sa intelegem multe dintre aspectele conflictuale existente in propria istorie. Accesul la experienta personala sincera a membrilor grupului terapeutic, ne faciliteaza legaturile cu propria istorie, cu propria experienta, nelegand ce s-a intamplat intr-un anume context.

 

Aspectul real imaginar

 

Faptul ca intr-un cadru desprins de propria realitate intelegem aspecte reale din propria existenta si faptul ca sprijinindu-ne pe imaginatie intelegem propria realitate concreta, ne ajuta sa avem o abordare mult mai elastica a conflictelor si intamplarilor prezente sau trecute si a trairilor noastre legate de acestea.

 

Interdependenta  stare de conflictualitate.

 

Starea de conflictualitate interumana este o parte integranta a noastra, a dezvoltarii noastre. Acceptarea conflictelor aparute intre membrii grupului, a diferentelor de opinie, a parerii personal, duce la invatarea unor modalitati noi, mult mai adaptate, de a solutiona probleme si conflicte din viata de zi cu zi.

Intr-un grup avem tendinta de a proiecta asupra celorlalti membri, propriile obiecte inconstiente fantasmatice, manipuland reactia celorlalti in scopul unei concordante intre realitate si propria stare interna, determinand astfel propriul loc in grup dar si locul pe care ne asteptam ca ceilalti sa il aiba si modalitatea de a se comporta a celorlalti.

Astfel, in relatie cu propriul sistem, avem tendinta de a-i manipula inconstient pe ceilalti, pentru ca acestia sa-si indeplineasca rolurile complementare din propria noastra istorie. Asta inseamna ca un anumit membru al grupului poate fi automat asimilat inconstient u o persoana din trecutul nostru (mama, tata, agresor, continator)

 

Dimensiunea creativa a jocului psihodramatic face ca toate analizele si   intelegerile de mai sus sa fie primite si acceptate intr-o maniera simpla. Prezentarea propriei istorii de viata si acceptarea ei de catre grup, precum si sentimentul ca nu esti singur, dat de feedback-urile experientelor similare ale membrilor grupului face ca terapia de grup sa fie o modalitate de crestere si schimbare personala.

de Catalina Hetel, psihoterapeut

Grup de crestere si dezvoltare personala Depresie, angoasa anxietate” condus de Catalina Hetel incepand cu data de 11 iunie 2011, detalii catalinahetel@yahoo.com sau 0766423297