-
Grupul ca spatiu terapeutic
“Individul este si a fost intotdeauna membrul unui grup, chiar daca felul sau de a apartine acestuia, consta in a se comporta ca si cum si-ar imagina ca nu apartine nici unui grup” spunea W. R. Bion in lucrarea sa “Experiences in Groups” Omul se naste intr-un grup familial si continua sa se dezvolte apartinand diverselor grupuri (scoala, prieteni, hobby-uri). Grupul ne ajuta sa ne dezvoltam ca persoane, sa ne intelegem pe noi insine in multiplele ipostaze personale si sociale. Cum ma vad eu, cum ma vad ceilalti, cum cred eu ca ma vad ceilalti, cum ma raportez la ceilalti, cum ma pozitionez eu in grup si cum ma “aseaza”…
-
Ne auzim, dar nu ne ascultăm
articol semnat de Andreea Romanovschi si preluat din ziarul Adevarul, duminică 6 mar 2011 a colaborat Catalina Hetel, psihoterapeut Comportament În aşteptarea unor soluţii pentru problemele lor, românii s-au obişnuit să-şi strige nemulţumirile şi să critice, mai puţin să dialogheze. Socializarea pe fugă, superficială, a luat rapid locul dialogului calm şi prelungit. Agresivitatea verbală este tot mai prezentă, spun psihologii. „Tehnic, dialogul presupune egalitatea între două persoane, iar regula spune că fiecare dintre actorii implicaţi are timpul său de exprimare, egal ca valoare cu al celuilalt”, spune psihoterapeutul Cătălina Hetel. Numai că, în România de astăzi, prea puţini sunt cei dispuşi la un dialog real. Psihologul Keren Rosner spune că a…
-
Feminitate si imaginea parintilor
Dincolo de caracteristicile fizice evidente pe care natura ni le-a oferit de la nastere, innoi exista “ceva” care ne face sa afirmam ca cineva “este barbat” sau “este femeie”. Ce este feminitatea? Ce o face pe o femeie mai “feminina” decat alta femeie? De unde vine si din ce este compusa feminitatea? Oricare este raspunsul care ne vine in minte, oricare sunt caracteristicile acceptate social ale feminitatii, imaginea parintilor ramane un prim punct de reper in viata si evolutia fiecarei fetite, viitoare femeie. Pentru ca mama este de fapt primul model feminin din viata copilului si tatal este primul model masculin, in functie de ei se va structura si organiza…
-
Scenariul de viata, imaginatie si realitate
de Catalina Hetel, psihoterapeut Atunci cand suntem copii, chiar daca nu stim exact ce dorim de la viata, de la noi, de la ceilalti, cum suntem si ce putem face, construim insa in minte, anumite “scenarii de viata”, franturi de imagini referitoare la cum vom fi in viitor. Aceste scenarii se constituie in primul rand pe baza experientei senzoriale sau reale a copilului in interactiune cu cei din jurul sau. Parintii si in special mama sunt primele oglinzi vii ale copilului. In functie de comportamentul mamei, de parerea ei constienta sau inconstienta despre copil, de atribuirea de calitati copilului, se va construi viitorul adult. Un copil care a auzit din…
-
Copilarie nefericita egal parinte nefericit?
de Catalina Hetel, psihoterapeut Atunci cand ne vedem copiii in diverse etape ale vietii lor, nu putem sa nu ne gandim la propria copilarie, la secvente asemanatoare din viata noastra. Am auzit deseori spunandu-se “daca faceam eu asta, ce bataie luam de la tata”. Fara sa vrem, ajungem sa nu mai privim lucrurile obiectiv ci sa vedem lumea prin lentilele fumurii ale propriei experiente de viata. Se poate afirma ca mamele care au avut o copilarie dificila dovedesc adesea o incredere scazuta in propriile forte, o imagine gresita despre sine (sentiment de culpabilitate, autostima scazuta etc.), izolare, stress, acceptarea violentei ca pe o fatalitate, imposibilitatea de a stabili relatii adecvate,…
-
Ce poate face o psihoterapie?
de Catalina Hetel, psihoterapeut -Sa identifice gandurile distorsionate, maximizarile, lipsa de nuanta in gandire, personalizarea, autoculpabilizarea. -Sa ajute pentru ameliorarea competentelor relationale. sa inveti sa ceri, sa spui “nu”, sa spui ce simti fara teama ca vei fi interpretat gresit sau judecat. -Sa identifice sursele de insatisfactie personala -Sa modifice schemele de comportament automat, repetitiv, neadaptat, tendinta spre reactii dsproportionate. -Sa ofere tehnici de rezolvare a problemelor si scheme de comunicare -Sa identifice pierderile din istoria depresivului si relatia depresivului cu pierderea -Sa identifice conflictele interne si modalitatile de aparare inconstienta in fata acestora Idei gresite despre psihoterapie Psihoterapia da dependenta: Gresit. Psihoterapia este o relatie sanatoasa intre doua…
-
Psihodrama
de Catalina Hetel, psihoterapeut Ce este psihodrama? Psihodrama este o metoda de lucru in grup care porneste de la ideea ca în fiecare om exista un potential creativ, de dezvoltare, care poate fi activat prin joc, indiferent de varsta si de particularitatile persoanei. Scopul metodei este ca intr-un mod simplu, prin actiune si verbalizare, modalitate care sa nu fie perceputa neaparat ca terapeutica, medicala, persoana sa faca drumul psihologic de la stiu-inteleg pana la pot sa fac. Legatura dintre psihodrama si teatru. Jacob Levi Moreno, “inventatorul” psihodramei, pleaca de la ideea de teatru si de la efectul cathartic al acestuia si propune intensificarea acestui efect prin transformarea persoanei din spectator…
-
Psihodrama ca metoda de lucru cu grupuri de parinti si copii (II)
articol de Catalina Hetel aparut in revista Impreuna numarul 13 din septembrie 2008 Activitatile de incalzire unde membrii grupului se cunosc intre ei, se obisnuiesc unul cu altul si cu conditiile de lucru in grup. Prin joc si corporalitate, prin interactiunea fizica si verbala a membrilor, se urmareste cresterea increderii si scaderea anxietatii. Se urmareste ca membrii grupului sa se cunoasca, sa se accepte si sa accepte cadrul in care se lucreaza si momentul specific al lucrului. Intre membrii grupului se dezvolta sentimente de incredere, siguranta, autodezvaluire. Se urmaresc starile psihice cu care fiecare membru al grupului vine si relatiile care apar (simpatie, atractie, antipatie, indiferenta). Corporalitatea si corporalizarea urmaresc…
-
Psihodrama ca metoda de lucru cu grupuri de parinti si copii (I)
articol de Catalina Hetel, aparut in revista Impreuna numarul 12, aprilie 2008 In cadrul Centrului de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, desfasuram doua proiecte numite “Taramul spontaneitatii” si “Cum e sa fii mama”, proiecte care au luat nastere din experienta noastra de lucru, lovindu-ne adesea de problemele psihologic neconstientizate aparute in cadrul relatiei dintre copil si parintele sau. De fapt, dincolo de teorii de multe ori, comunicarea adult- copil isi pierde spontaneitatea si ajunge doar un schimb de cereri, refuzuri, amenintari, conditii pe care acestia si le pun reciproc. Copilul este de multe ori educat intr-o maniera lipsita de flexibilitate, pentru ca parintii nu stiu ce sa faca sau nu…
-
Grupul ca instrument terapeutic
Grupul este un instrument terapeutic care exploreaza relatiile create intre oameni, care te ajuta sa cresti cu curaj alaturi de altii ca si tine, sa iti exprimi starile si trairile cu demnitate, sa inveti sa asculti, sa creeezi, sa te adaptezi. Individul se situeaza intotdeauna intr-un sistem in care el reprezinta unul dintre elemente. Grupul terapeutic prezinta o anumite dinamica in sensul ca, intr-un grup, fiecare participant are tendinta de a reproduce genul de relatie pe care il stabileste si in exterior. Intr-un grup terapeutic se utilizeaza metoda intalnirii autentice “aici si acum” prin jocuri si exercitii pentru a ameliora relatia interpersonala, amplificand dinamica sentimentelor in detrimentual dimensiunii intelectuale. Psihodrama…
